Tradiția Bisericii Ortodoxe ne învață că Maica Domnului are un loc deosebit în planul mântuirii, fiind nu doar mama trupească a lui Hristos, ci și cea care, prin smerenia și ascultarea ei, a deschis calea pentru întruparea Mântuitorului. Este adevărat că Maica Domnului, dăruindu-I trupul omenesc Fiului Său,fusese un instrument ales de Dumnezeu pentru a face posibilă mântuirea lumii.

Însă Hristos ascultă cererile Maicii Sale nu doar dintr-un simț de recunoștință umană, ci și pentru că rugăciunile ei sunt pline de har și iubire desăvârșită. În Ortodoxie, Maica Domnului este văzută ca mijlocitoarea cea mai apropiată de Hristos, fiind numită „grabnic ajutătoare” și „apărătoarea fierbinte a celor ce o cheamă”.

Ascultarea Lui Hristos față de rugăciunile Maicii Sale este, de asemenea, o dovadă a iubirii Sale nețărmurite pentru ea, dar și pentru întreaga umanitate. În Nunta din Cana Galileii (Ioan 2:1-11), vedem o primă dovadă a acestei ascultări, când Hristos împlinește cererea ei de a transforma apa în vin, chiar dacă El însuși spusese că „încă nu a sosit ceasul Meu”. Acest episod ne arată puterea de mijlocire a Maicii Domnului și cât de mare este dragostea lui Hristos pentru ea.

Totuși, ascultarea lui Hristos nu este una de „datorie”, ci de iubire dumnezeiască și de respect pentru planul de mântuire pe care Maica Domnului l-a împlinit cu smerenie și credință. Ea este cea care L-a purtat în pântecele său, dar și cea care a arătat o ascultare desăvârșită față de voia lui Dumnezeu, devenind „chivotul cel sfințit” al întrupării.

Astfel, Hristos îi împlinește cererile pentru că Maica Domnului este un exemplu viu de smerenie, iubire și ascultare, iar rugăciunile ei sunt întotdeauna în acord cu voia lui Dumnezeu. Ea este mama noastră spirituală, mijlocitoarea noastră, și prin rugăciunile ei, ne conduce spre Fiul ei, Mântuitorul nostru.

Categoria: Articole

Vizualizari: 57