Invatatura despre Sfanta Fecioara Maria sta in legatura cu invatatura despre Iisus Hristos si cea despre mantuirea   neamului   omenesc.  

Sfanta Fecioara Maria ocupa in cultul Bisericii Ortodoxe un loc de frunte, inaintea tuturor fapturilor vazute si nevazute, fiind cinstita in mod deosebit, mai presus decat toti sfintii si decat sfintii ingeri, tocmai pentru faptul ca prin nasterea dupa trup a Mantuitorului, ea este fap­tura umana cea mai patrunsa de Duhul Sfant, dumnezeirea insasi salasluindu-se in ea atunci si pururea.

Deosebita cinstire pe care Biserica Ortodoxa o acorda Sfintei Fecioare Maria izvoraste si se fundamenteaza pe o serie de preroga­tive sau elemente speciale care alcatuiesc mariologia.

 Acestea sunt :

a) Invatatura ca Sfanta Fecioara Maria este Nascatoare de Dum­nezeu ;

b) Invatatura despre pururea fecioria Maicii Dom­nului;

c) Preacinstirea Maicii Domnului si ro­lul ei de mijlocitoare pe langa Iisus Hristos, Fiul ei dupa trup. Aceste elemente se intalnesc marturisite, atat in Sfanta Scriptura, cat si in Sfanta Traditie, mai ales in istorisirea evanghelica despre Bunavestire si in predica apostolica.

a. Sfanta Fecioara Maria - Nascatoare de Dum­nezeu

Aceasta invatatura incepe sa se contureze inca de la inceputul istoriei mantuirii si va strabate prin numeroasele faga­duinte facute de Dumnezeu prin profeti, despre venirea lui Mesia, statornicindu-se in deplinatatea si realizarea ei in clipa in care Sfanta Fecioara, zamislind in pantece de la Duhul Sfant, va naste, dupa trup, pe Dumnezeu Fiul, Mantuitorul tuturor.

Adevarul ca Mantuitorul Se va naste dintr-o fecioara a fost vestit in lume inca de la prima fagaduinta, acea "Protoevanghelie" sau prima veste buna. Dupa caderea in pacat a primilor oameni, Dumnezeu le anun­ta si fagaduinta de mantuire, care va veni printr-un urmas al femeii, "acela", care va zdrobi capul sarpelui seducator al omului (Fac, 3,. 15).

Mai tarziu, se va preciza ca acest urmas al femeii va fi din neamul lui Iuda (Fac, 49, 10) si din familia lui David (III Regi, 9, 5). Prin proorocul Isaia, Dumnezeu vesteste ca Mantuitorul Se va naste dintr-o fecioara, primind numele de "Emmanuel" (Isaia, 7, 14), ceea ce inseamna "cu noi este Dumnezeu" (Matei, 1, 23). Ca Mantuitorul Se va naste, dupa trup, dintr-o femeie, o afirma si proorocul Ieremia, care vorbeste despre o intoarcere a "fecioarei lui Israel', cand Sionul va deveni loc al dreptatii si al binecuvintarii divine (Ier., 31, 21-23).

Drept Nascatoare de Dumnezeu Sfanta Fecioara este recunoscuta si de Elisabeta (Luca, 1, 42-43), dupa cum singura va depune marturie despre alegerea si lucrarea divina ce s-a savarsit prin ea (Luca, 1, 46-49). De altfel, in Sfanta Evanghelie, Sfanta Fecioara Maria este denumita "Mama Lui", adica "Mama lui Iisus Hristos" (Matei, 1, 18); Marcu, 3, 31 ; Luca, 2, 33, 48; Ioan, 19, 26), "Maica Domnului" (Luca, 1, 43), "Mama lui Iisus" (Ioan, 2, 1) ; iar Cel ce S-a intrupat din ea poarta numele de "Iisus", "Fiul lui Dumnezeu" (Luca, 1, 31, 35} sau "Fiul Mariei" (Marcu, 6, 3).

Sfantul Apostol Pavel va marturisi theotokia Sfintei Fecioare, cand va spune ca Iisus Hristos este nascut, dupa trup, din samanta lui David (Rom., 1, 3), ca Fiul lui Dumnezeu este "nascut din femeie" (Gal., 4, 4) .

Biserica crestina primara a exprimat clar, a marturisit si a aparat cu toata taria invatatura ca Sfanta Fecioara Maria este Nascatoare de Dumnezeu. Sinodul III ecumenic (Efes, 431) condamna pe cei ce nu recunosc ca Emmanuel este Dumnezeu adevarat, iar Sfanta Fecioara, Nascatoare de Dumnezeu; aceeasi hotarare este luata si de Sinodul V ecumenic (Constantinopol, 553). In epoca patristica cel care a sintetizat si a exprimat cat mai clar theotokia Sfintei Fecioare   este sfantul Ioan Damaschin, care spune : "Cel nascut din Fecioara este Fiul lui Dumnezeu... Pentru aceea, pe buna dreptate si cu adevarat numim Nascatoare de Dumnezeu pe Sfanta Maria".

b. Pururea fecioria Maicii Domnului

Respectand intru to­tul marturiile Sfintei Scripturi si ale Sfintei Traditii, Biserica Ortodoxa a marturisit intotdeauna si a aparat cu aceeasi convingere invatatura despre pururea fecioria Maicii Domnului, afirmand ca ea a fost fecioara inainte de nastere, in timpul nasterii si dupa nasterea lui Iisus Hristos. Starea de feciorie insoteste persoana Maicii Domnului pe toata durata vietii ei si in vecie.

Dupa cum a fost prezisa Nasterea Mantuitorului din Sfanta Fecioara, tot asa prin cuvantul profetic a fost proorocita si pururea fecioria Nas­catoarei de Dumnezeu. Profetul Isaia prooroceste ca Mesia Se va naste dintr-o "fecioara" (Isaia, 7, 14); iar evanghelistul, confirmand implinirea acestei proorociri, va completa profetia aratand ca "numele fecioarei era Maria" (Luca, 1, 27) si ca Cel ce Se va naste din ea "Fiul lui Dum­nezeu Se va chema" (Luca, 1, 35). Prin profetul Iezechiel, Dumnezeu va vesti ca Sfanta Fecioara va ramane fecioara si dupa nasterea Mantui­torului, in proorocia despre poarta inchisa, care va ramane inchisa si dupa ce va trece prin ea Dumnezeul lui Israel (Iez., 44, 1-2). Aceasta "poarta" care este si va ramane inchisa, dupa interpretarea traditionala a Bisericii, reprezinta pe Sfanta Fecioara, textul fiind considerat drept o proorocie despre purureafecioria Maicii Domnului.

Starea de feciorie a Maicii Domnului inainte de nastere este con­firmata atat de Sfanta Fecioara, cat si de batranul Iosif sau de ingerul Gavriil. Sfanta Fecioara, auzind despre alegerea si darul deosebit de care se va invrednici de la Dumnezeu, intreaba : "Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat ?" (Luca, 1, 34) ; batranul Iosif, nedume­rit de starea suprafireasca a logodnicei sale, vrea s-o paraseasca, dar este lamurit de inger ca Sfanta Fecioara va zamisli de la Sfantul Duh si va naste pe Mantuitorul (Matei, 1, 19-21), asa dupa cum si ingerul Ga­vriil a anuntat pe Sfanta Fecioara despre zamislirea suprafireasca si nas­terea minunata a lui Iisus Hristos (Luca, 1, 35). Relatand nasterea Mantuitorului, sfantul evanghelist Matei confirma adevarul despre fecioria Maicii Domnului inainte si dupa nasterea lui Iisus Hristos, atunci cand spune ca Sfanta Fecioara a zamislit in pantece, fiind logodnica lui Iosif, dar "fara sa fi fost ei inainte impreuna" (Matei, 1, 18) , sau cand afirma ca "fara sa fi cunoscut-o pe ea Iosif, Maria a nascut pe Fiul sau Cel Unul-Nascut" (Matei, 1, 25). Sfantul Evanghelist Luca ne relateaza ca ingerul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu "catre o fecioara logodita... iar numele fecioarei era Maria" (Luca, 1, 27). Atunci cand sfantul evan­ghelist Ioan vorbeste despre modul intruparii lui Iisus Hristos va pune pe deplin in lumina fecioria Maicii Domnului dupa nastere, zicand : "Care nu din sange, nici din pofta trupeasca, nici din pofta barbateasca, ci de la Dumnezeu s-a nascut" (Ioan, 1, 13).

Pentru ca fecioria Maicii Domnului sa fie aparata, iar persoana ei sa fie scutita de orice clevetire lumeasca, rudele au hotarit s-o incre­dinteze unui logodnic, dreptul si batranul Iosif. Aceasta logodire co­respunde, de altfel, si cu planul divin, dupa care Dumnezeu a hotarat ca Fiul Sau sa Se nasca din femeie. In Sfanta Scriptura, de altfel, batranul Iosif nu este denumit decat "logodnicul" Mariei (Matei, 1, 18-19, 20, 24 ; Luca, 1, 2-6; 2, 5) sau "tatal' lui Iisus (Luca, 2, 48) si niciodata "bar­batul" sau "sotul" Mariei.

Pururea fecioria Maicii Domnului este pregatita si de viata curata si neprihanita a Sfintei Fecioare. Nascuta din parintii drepti si credin­ciosi Ioachim si Ana, la rugaciunile lor staruitoare, deoarece nu aveau copii, Sfanta Fecioara este inchinata de la inceput templului, unde, prin votul depus de a-si pastra fecioria si a duce o viata inchinata intru to­tul slujirii lui Dumnezeu, isi va petrece intreaga viata in deplina cu­ratie trupeasca si neprihanire sufleteasca. Prin colaborarea cu harul, care ii da putere si o intareste, Sfanta Fecioara va realiza in persoana ei cel mai inalt grad de sfintenie accesibil unei fiinte omenesti, ceea ce o va face vrednica de alegerea divina si nasterea dupa trup a Fiului lui Dumnezeu. Starea de curatie trupeasca si sufleteasca a Sfintei Fecioare ne este marturisita de cuvintele cu care  intampina ingerul Gavriil : "Bucura-te cea plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvantata esti tu intre femei" (Luca, 1, 28). Nascuta dupa legile firii (Rom., 5, 12; Ioan, 3, 6), ea mosteneste pacatul stramosesc, deci are nevoie si ea de mantuirea prin Iisus Hristos, deoarece in afara de Hristos nu exista mantuire (Fapte, 4, 12 ; I Tim., 2, 5 ; I Ioan, 2, 1). Dar la Sfanta Fecioara curatirea de pacatul stramosesc se face in clipa zamislirii sau a intru­parii Fiului lui Dumnezeu. Curatirea de pacat si zamislirea sunt doua actiuni simultane, care nu pot fi despartite sau separate in timp.

Cu toate ca invatatura despre pururea fecioria Maicii Domnului n-a fost dogmatizata decat la Sinodul V ecumenic (Constantinopol, 553), to­tusi ea a circulat in Biserica crestina primara avand la baza temeiurile revelationale.

c. Preacinstirea Maicii Domnului

Biserica Ortodoxa acorda Sfintei Fecioare Maria, in cadrul cul­tului, o cinstire deosebita care izvoraste din prerogativele ei, de Nasca­toare de Dumnezeu si Pururea-fecioara, aceasta cinstire fiind sporita de curatia trupeasca si sufleteasca a Sfintei Fecioare. Toate acestea indreptatesc pe deplin Biserica Ortodoxa de a denumi pe Sfanta Fecioara drept "Prea Sfanta" si "Preacurata".

Prin cuvintele "fie mie dupa cuvantul tau" (Luca, 1, 38) - are loc zamislirea de la Sfantul Duh, ince­putul intruparii si al mantuirii, ca la "plinirea vremii" apoi sa nasca dupa trup pe Cel care avea sa restabileasca comuniunea harica dintre om si Dumnezeu, intrerupta prin pacat. Ea este cea mai apropiata de Iisus Hristos, prin aceasta unitate stransa dintre Maica si Fiu, ceea ce indreptateste cinstirea ei mai presus decat sfintii ingeri si decat toti sfin­tii, exprimata si in cuvintele imnului liturgic : "Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat serafimii".

Cinstirea deosebita a Sfintei Fecioare isi are justificarea si in nu­meroasele marturii ale Sfintei Scripturi si ale Sfintei Traditii. Inca din vechime in duh profetic fiind, psalmistul aduce lauda Sfintei Fecioare Maria pentru vrednicia si maretia de care se va invrednici de la Dumnezeu, Sfanta Fecioara fiind imparateasa ce sta de-a dreapta lui Hristos, numele ei fiind pomenit in tot neamul, iar toate popoarele o vor lauda (Ps. 44, 11, 20-21). Dumnezeu insusi a proslavit-o din clipa alegerii de a fi mijlo­citoare a intruparii Fiului Sau, exprimata in marturia ingerului Gavriil, care o asigura ca s-a invrednicit de alegerea divina pentru ca "a aflat har la Dumnezeu" (Luca, 1, 30). Acelasi inger o cinsteste dupa cuviinta (Luca, 1, 28), dupa cum este cinstita in mod deosebit si de Elisabeta, mama sfantului Ioan Botezatorul (Luca, 1, 42-43). insusi Mantuitorul ara­ta cinstea cuvenita Maicii Sale, cand o asculta si i Se supune in timpul copilariei la Nazaret (Luca, 2, 51), cand ii implineste rugamintea la nunta din Cana Galileii (Ioan, 2, 3-10), sau cand fiind rastignit pe cruce ii poarta de grija, incredintand-o ucenicului Sau, Ioan (Ioan, 19, 26-27).

Sfanta Fecioara este cinstita in mod deosebit si de multimile care ascul­tau pe Mantuitorul (Luca, 11, 27), dupa cum ea insasi, insuflata de Sfantul Duh, va prezice cinstirea de care se va impartasi din partea tuturor neamurilor (Luca, 1, 48-49).

In stransa legatura cu cinstirea deosebita a Sfintei Fecioare si in cadrul cultului de cinstire se face evidenta si calitatea ei de mijloci­toare pe langa Iisus Hristos, Fiul ei dupa trup. Inca din timpul activi­tatii pamantesti a Mantuitorului se va face evidenta actiunea aceasta a Sfintei Fecioare. Posibilitatea de mijlocire si puterea rugaciunii ei pe langa Fiul ei, Iisus Hristos, sunt confirmate de cele ce au avut loc la nunta din Cana Galileii (Ioan, 2, 3-10), cand Mantuitorul, ascultand si implinind ruga Maicii Sale, savarseste prima minune. Rolul de mij­locitoare al Sfintei Fecioare se face evident si din marturisirea pe care o face la Buna-vestire, ca de acum o vor ferici toate neamurile (Luca, 1, 48) ; caci asa dupa cum prin intruparea si nasterea Mantuitorului a devenit Maica a Domnului, tot asa a devenit Maica a tuturor drept-credinciosilor crestini ; si fiind vas ales al Intruparii, este si mijloci­toare a credinciosilor inaintea lui Iisus Hristos. Daca prin intrupare Sfanta Fecioara se afla in cea mai stransa comuniune cu Fiul ei dupa trup, tot prin intrupare se afla in deplina solidaritate si cu neamul ome­nesc. Aceasta mijlocire a Sfintei Fecioare nu este insa decat o "mijlocire prin rugaciune" pentru obtinerea harului mantuitor de la Iisus Hristos, o mijlocire care in natura ei este asemenea mijlocirii sfintilor, dar intr-un grad cu mult mai inalt. In acest sens, Biserica Ortodoxa statorniceste datoria crestinilor de a se inchina Sfintei Fecioare cu toata evlavia si de a o ruga "sa fie mijlocitoare, caci mult poate rugaciunea Maicii la Fiul ei binevoitor", asa dupa cum sunt rugaciunile Bisericii adresate Maicii Domnului : "Prea Sfanta Nasca­toare de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi".

Categoria: Articole

Vizualizari: 989